Marius. Doua lucruri mi se par simpatice din cale-afara la serviciu: primul e ca se folosesc prescurtarile numelor (si Mugur Stanescu devine MuSt), al doilea ca avem un drive de 200 mega folosit pentru share comun la peste 1500 de oameni, unde se cere si se da muzica, unde se vand bormasini si unde se modifica anunturi din “Caut cocker pentru monta” in “Caut rocker pentru monta”. Nu-i mult, dar destul. Si l-am folosit cum am stiut mai bine, plasand din cand in cand cate o piesa-doua, cu sadismul unui parinte care lasa pe masa cate o ciocolata buna copilului obisnuit doar cu biscuiti la punga. Cu Marius, a.k.a MaMi (cel mai tare acronim din firma, din cate stiu eu), am stat bot in bot (profesional, evident) in toamna lui 2006 vreo 2 saptamani si vreo saptamana in iarna aceluiasi an, si mutrisoara lui de semi-geek imi daduse de banuit ca gusturile lui muzicale s-ar putea sa coincida cu ale mele. Evident, cum ma doare gura sa intreb, nu am adus vorba niciodata despre asta. Pana cand omul a plecat din departament si intr-o dimineata mi-a trimis un mail scurt si sec: “faina muzica mai ai?
“. Mai aveam. Si muzica, si virgule de imprumutat.
Lucian. Lucrez in aceasi echipa cu el de vreo 7 luni si mai avem mai putin de o luna pana cand spargem echipa. N-am prea vorbit noi despre ce ne place sa facem in timpul liber, pana cand acum 2 saptamani apare la brat cu casetofonul de la receptie si cu casete-curs de invatat germana. Ce sa faca cu ele ? Captura, sa si le faca mp3. Well, mi-am zis, acu e momentul sa ma dau mare. Stie cum se face ? Da, a mai facut. Stie cum se face bine ? Da, a facut chiar si noise reduction. Hopa, taci ca nu l-am nimerit. Si ce foloseste pentru asta ? A, nu-l stiu, eu folosesc Audition. Cum, stie de el ?! Si la ce l-a mai folosit ? Cum, daca stiu de Reason ? Propellerhead Reason ? Pai e singurul soft pe care as da banii fara sa clipesc, frate. Da ia sa vorbim noi mai pe indelete despre asta.
Alex. Cred. Nu am facut niciodata cunostinta dar ne-am mai nimerit pe-afara prin aceeasi zona si am intrat in vorba. Mi-a aratat mp3 playerul proaspat cumparat si nu m-a lasat inima sa-i spun ca se aude mai prost decat un telefon cu mp3. Nu-s ce-o fi citit pe fruntea mea, dar la vreo doua zile imi baga castile in urechi sa-mi arate un pic de salsa si sa-mi vorbeasca de samba, tango, merengue, jive, cha cha, bachata si alte dantuieli latine. As fi preferat un pic de latin house, ca si-asa se gaseste greu, dar calul de dar…
AdNe… NeAd… nu suna bine nici acum.
))
Tu cum crezi ca e mai bine? Sa comunici si sa te imprietenesti with your co-workers? Sa ii vezi si in oras si la serviciu toata ziua. Si daca va certati dintr-o chestie personala, la serviciu sa stati cu spatele unu la altul fiindca nu va puteti evita… si pana la urma evaluarea e individuala, tot incerci pe cont propriu sa iesi mai bine.
Cealalta varianta ar fi ca nu vorbesti cu nimeni, nu te intereseaza ce fac ceilalti, nu iti doresti decat sa se faca 6 sa pleci de la serviciu, sa nu ai nici un chef sau motivatie sa vii la work…
Ca intotdeauna e si varianta de mijloc…
Desigur exista si avantaje si dezavantaje la fiecare solutie si cea mai eficienta ar fi varianta de mijloc, iar raspunsul de miss unviers ar fi de a te imprieteni cu colegii tai. Now what do you say? Cu tot cu argumente, mai ales dupa ce ai prezentat aceste 3 cazuri?
By: Adinaaa on February 19, 2008
at 10:13 pm
paii .. nu era vorba de a te imprieteni cu ai tai colegi, ci doar ca e stupid sa patesti ca mine, care ma plang ca nu gasesc oameni cu preocupari/gusturi muzicale comune. si cand colo, ei erau exact langa mine.
revenind la povestea cu imprietenitul, e cam greu, ce-i drept, si nu cred ca iti poti face prieteni adevarati, in adevaratul sens al cuvantului, dar noi, fiind toti de aceasi varsta in echipa, ne intelegem foarte bine, e o atmosfera super ok intre noi. da, mai si iesim in oras, periodic, ne mai ajutam si in alte privinte cand e cazul, s-ar zice ca pana acum a fost cat se poate de bine.
By: jazzyflymc on February 20, 2008
at 5:38 pm