“- Ce vrei sa-ti iau de ziua ta ?
- De ce intrebi ?
- Pentru ca nu am nici o idee.
- Paiii… ce buget ai ?
- Nu stiu, dar cum nu ti-am luat nimic nici de Florii..
- Atunci sa vedem.”

O vazusem acu aproape un an prin librarii; o rasfoisem curios si planuisem de curand sa mi-o fac singur cadou. Exact genul de carte pe care sa si-o cumpere cel care e tot timpul curios ce scrie in interiorul copertilor albumelor. Sau caruia i se pare foarte interesant faptul ca Barry White a fost arestat la 16 ani pentru furt de cauciucuri, recunoascand mult mai tarziu ca cel mai mult ii placea sa suteasca viniluri.
Cartea nu e rau scrisa, doar ca are lipsuri: nu se poate sa mentionezi “Thriller” al lui Jackson si sa nu spui ca single-ul ce da numele albumului a fost de 2 ori No.1, a doua oara dupa ce musiu Michael s-a decis sa-si finanteze singur videoclipul, facandu-l sa urce din nou pe prima pozitie (pentru ca rareori un artist investeste banii lui in asa ceva, mai ales cand are o idee de clip teribil de scumpa, si in al doilea rand pentru ca aproape NIMENI nu face asta dupa ce piesa a fost deja hit). Si nu poti include in lista celor 1001 “Endtroducing”-ul din 2001 a lui Dj Shadow fara sa spui ca e in ‘Guiness Book’ cu meritul de a fi primul album in care nimeni nu a cantat nici macar o nota, fiind “compus” 100% din sample-uri taiate de prin cantecele altora. Al dracu Dj Shadow !

A, si inca ceva: nu se poate sa nu il mentionezi macar cu un album pe Barry White (bine ca nu au ratat-o si pe Sade); macar pentru “Staying power”, a luat totusi in Grammy pe el, ce naiba !

“- Si ce i-ai luat de ziua lui pana la urma ?
- O carte.
- Doar atat ?
- Pai am dat o groaza de bani pe ea. O enciclopedie muzicala, parca. In fine, el era taaare incantat, nu s-a dezlipit de ea vreo doua zile.”